12.30.2008

Iertarea





Iertarea este o notiune subiectiva. EU ALEG sa iert. Nu trebuie, nu mi-o poate impune nimeni. Este alegerea mea, bazata pe propriile mele perceptii asupra faptelor care solicita iertarea, bazata pe modul meu de a privi problema, pe dispozitia mea de a trece peste neajunsurile create si de a merge mai departe, de a permite unei rani sa se inchida, sa se cicatrizeze si sa se vindece. Pielea insa nu va mai fi la fel ca inainte de “trauma”… Raman cicatricele… Insa eu, ca fiinta umana, sunt vindecata… in vreme ce neiertarea presupune refuzul meu de a lua “tratamentul”, de a permite ranii sa se cicatrizeze, incapatanarea mea de a lasa rana deschisa mereu, in ciuda durerii, pericolelor si neajunsurilor la care ma expun…

12.29.2008

~Umbre~



Un soare stins a poposit in mine
Batatorind cenusa ce-mi sade sub picioare...
Croiala vietii noastre s-a destramat in umbre,
In doua ganduri clare ce-odata ne uneau
Prin simpla lor tacere.
Acum sunt doua umbre, doar una-mi apartine,
O pata fumurie, un suflet intregit
De iminenta mortii...

Dar eu in neclaritate am sa scriu..

12.16.2008


"Eu stiu ca fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu si au frica de El"








Te iubesc Tatal meu!:X:X:X

12.14.2008

Doar iubirea ta..


Nu are rost sa mai ascund
lacrimile ce din suflet curg.
Nu are rost sa mai zambesc
fetelor ce ma dispretuiesc.

Nu are rost sa mai rostesc
cuvinte ce ma ranesc.
Nu are rost sa mai gasesc
fericirea ce mi-o doresc.

Acum, in viata mea, as vrea
sa fie doar iubirea ta.




As vrea..

Judecata






Pentru faptele mele
judecati
dupa motivele voastre;
adevaratele motive
le stim
doar eu
si Dumnezeu.:)

Timpul..








Ascult batai de ceas
ce imi ranesc inima.
imi pierd identitatea
si ma ascund de toti,
iar durerea
face clipa infinita
si spulbera visele.
O sa uit de fericire
fara tine.

Poveste..

Scrisoare către Făt Frumos


Am crezut că, într-o zi, buzduganul va lovi în uşa mea şi am să ies să te îmbrăţişez. Aş fi vrut să-ţi revăd calul alb. Mi-ai promis că îl voi călări cândva... Şi acum, când, în sfârşit, aş fi putut... Ne-ai lăsat să rătăcim printre faruri de maşini... Mi-ai spus că trebuie să creştem mari şi să luptăm cu toţi zmeii din lume, dar nimeni nu mai vrea să lupte, Făt Frumos... Oamenii nu au timp să mai fie viteji... unii dintre ei spun că viaţa e o luptă, dar foarte rar aud pe cineva care să fie sigur că a câştigat sau a pierdut... Mi-ai promis că o să mă înveţi ce e onoarea, Făt Frumos... dar oamenii nu prea folosesc acest cuvânt... nici în reclame nu l-am prea auzit... foarte rar, prin filme, dar mereu se găseşte câte unul care spune că eşti un prost dacă ai onoare... Ai plecat şi nu m-ai lămurit...
În fiecare seară, mulţi dintre noi ajungem în acelaşi loc, Făt Frumos... nişte case mici... iar eu ştiu sigur că am fost în castelul tău când eram mic... mi-ai spus că nu pot sta mult, pentru că venea zmeul şi trebuia să te lupţi cu el... şi toţi oamenii fac aceleaşi lucruri... Cei care sunt singuri intră în casă, aruncă nişte chei pe masă şi se duc la frigider, scot o sticlă de acolo şi beau din ea şi se uită în gol... Apoi se trezesc ca dintr-un vis şi se duc în altă cameră, unde se aşază pe o canapea şi dau drumul la televizor... Mii de oameni fac aceleaşi lucruri, în acelaşi timp, seară de seară, în aceleaşi case mici, Făt Frumos...
Am fi putut fi singuri, Făt Frumos... Mi-ai promis că nu vor fi două nopţi în care să dorm în acelaşi loc, Făt Frumos... că o să zburăm peste munţi, călare pe caii noştri albi şi vom călători în acelaşi timp cu stelele, şi unde vom vedea o luminiţă cât de mică, acolo vom coborî şi vom înnopta... M-am gândit că s-ar putea să nu pot zbura, Făt Frumos, dar eram sigur că voi călători... Şi luminiţe sunt peste tot, Făt Frumos, asta mă doare... nici măcar nu ar fi trebuit să le căutăm... e mult mai simplu decât pe vremea ta, şi tu nu eşti aici... Ai spus că trebuie să facem ocolul pâmântului şi să răspândim Binele în lume, dar nu mi-ai explicat ce înseamnă Binele... Nu ai apucat... Tu ştii cât se ceartă oamenii pe chestia asta cu Binele... ?... Mă enervezi, Făt Frumos, pentru că eşti iresponsabil... m-ai lăsat cu ochii in soare... Vreau să fac tot ce făceai tu şi să trăiesc cum trăiai tu, Făt Frumos, şi să îi învăţ şi pe alţii... Prietenii mei trebuiau să mă ajute, nu Făt Frumos...
Trebuia să plecăm împreună la drum... Iar eu trebuia să ştiu să îi găsesc şi să ştiu să îi aleg, nu, Făt Frumos?... Ei bine, află că sunt singur, Făt Frumos... Şi tu nu eşti aici... Fomilă, Setilă, Păsări-Lăţi-Lungilă... Ei bine, află că sunt înconjurat de nişte idioţi în costume gri cu care mă văd în fiecare miercuri la mall şi care cântă cântece despre bere şi nici măcar nu-şi mai amintesc de tine... îmi spun că au cunoscut-o doar pe Ileana Cosînzeana, dar că de tine nu-şi aduc aminte... şi râd, Făt Frumos, râd de tine, râd de mine...
Ar fi trebuit să fii aici, laşule... să ne înveţi să luptăm... să ne vorbeşti despre onoare şi prietenie... să ne povesteşti despre sacrificiu... Ar fi trebuit să ramâi aici, ca să te poţi apăra, Făt Frumos, pentru că eu nu o pot face în locul tău, pentru că nu m-ai învăţat, Făt Frumos... ai plecat ca un laş, Făt Frumos... şi nu ne-ai învăţat nimic... Ai fi putut măcar să îmi spui cum ai făcut să o iubeşti doar pe ea, Făt Frumos... O singură fată... Măcar atât, Făt Frumos, pentru că eu ştiu că ea te-a ajutat mult... Cum ai reuşit să iubeşti o singură femeie... Te urăsc, Făt Frumos, te urăsc în numele tuturor calculatoarelor din lume...
Tastez numele tău şi mii de pagini îmi vorbesc despre tine... Şi tu nu eşti nicăieri, Făt Frumos... Şi nici măcar Zmeul nu mai e printre noi... Aşa aş fi fost sigur că ai existat... Ai plecat, Făt Frumos, şi ai luat cu tine şi Binele şi Răul... Te urăsc, Făt Frumos... Te urăsc!


Vama*

12.01.2008

11.08.2008

Poveste intunecata...




Pierduta in dezordinea minzeriilor ce ma inconjoara ma adances spre un intuneric absurd, ma afund spre mai rau dar stiu ca odata voi regasi lumina cea pe care numai prin tine o pot lumina. Stiu ca odata ingropandu`ma pe mine te ingrop si pe tine dar te rog fierbinte ,tineti razele la fel de calde pentru cine te va regasi..







Prezintii partea mea de fericire dar te raneste ce ma rana mea sunt pierduta in povestea noastra intunecata de nori, intunecata de minzerie dar as vrea o lumina.."O DORESC DIN ABUNDENTZA" dak nu acum atunci kand va fi sa fie lumina in trupurile noatre atunci cand am sa fiu din nou "EU"..noul meu EU..



Poti inchide ochii, dar nu poti stinge soarele.actionez necinstit nu ma cinstesc pe mine..dar sincerul cuvant ramane marcat in inima mea...Probabil că este o lege universala, care spune ca, daca ii tratam pe altii in mod necinstit, noi însine vom fi inselati de către persoane necinstite.





Am sa-ti las gandul meu pe foaia de hartie shifonata de lacrimi..Ingaduinta creste o data cu varsta. Privind in jur imi este din ce in ce mai greu sa gasesc o greseala pe care sa nu o fi facut si eu insumi candva.




Un sincer si calduros "I love you"

11.05.2008

Poveste noua..



Ne nastem pentru a trai, pentru a face oamnei fericitii si pentru ca oameni sa ne faca fericitii...Avem fiecare o eticheta pe care o purtam.Eticheta este tastat in "leptopul lui Dumnezeu"..cunosc leptopul Sau si te informez k nu e de marca excelenta e simplu poate ca si al tau ...dar sti ce il face sa fie mai aratos mai colorat?...mai plin de viatza?..e ceea ce se gaseste in interiorul sau...si acolo vreau sa-ti spun k esti scris si tu..si eu....noi toti..Excelentza timpului te ajuta pe zi ce trece sa te apropi de tot ce inseamna Dumnezeu...te ajuta pentru ca te iubeste si are un plan minunat cu tine...Suntem simpli oamnei in ochi oamenilor si o comoara de aur inaintea lui Dumnezeu....Dumnezeu ne iubeste si ne vrea doar pt el...:)TE IUBESC Doamne..:X



O privire de sperantza...

„Dumnezeu nu joaca zaruri cu Universul!”

10.18.2008

In noptile de nebunie ..


Si au trecut in fiecare seara prin povestea lor de taina...inecati in petale zdrobite uneori de spini...dar Ea si-a facut adorata`i misiune de ai da culoare viselor..iti pot da soarele de vara si stele-o mie legate intr-un cult...dar tot luna voalul de argint al tacerii...ne este "avocatul"misiuni noastre..purtatorul de cuvant al noptii... imi zbori prin mintea`mi scunda nebunule...nu uiti sa-ti faci o placuta prezentza in mintea zanei...e acolo si`ti adora neintelesurile..e acolo si iti adora pleoapele....e ink acolo...si savureaza o poveste ce numai un nebun o poate construi si numai o zana o poate concepe...Ea e pregtita sa-ti trimta slavone pline de licuricii ce lauda cu lumina lor când nu răsare nici soarele..nici luna...e ink acolo...iti coloreaza visele...iar stele mii si mii se nasc cu fiecare clipa pentru a da fond culorii...pe care zana o tot iprastie prin Univers...EA ink e acolo neconditzionat...EL...





va fi si El acolo...[..]

9.17.2008










Puterea Ta...


Mulţi oameni confundă forţa interioară cu puterea din lumea fizică. Simt nevoia de a se hrăni din această energie, dar o caută în afara lor, nu în ei înşişi. Mulţi cred că prin controlul şi autoritatea asupra celor din jur vor simţi bucuria acestei forţe. E o confuzie, o căutare eronată! Forţa interioară, odată trezită, te face să radiezi împlinire şi împăcare cu tine însuţi şi cu toţi cei din jur. Când ştii că drumul tău se află sub protecţie divină, înconjurat de iubire, când ştii că Divinul este parte din fiinţa ta, conştientizezi bucuria care te ajută să recunoşti ce binecuvântare este viaţa ta pentru Eternitate.
Forţa interioară conştientizată este cheia transformării şi a reabilitării lumii tale interioare, care se va reflecta foarte curând şi în cea exterioară. Forţa nu este o formă de control a unei situaţii sau o formă de superioritate faţă de ceilalţi. Forţa interioară este amalgamul de libertate şi bucurie de a trăi acum, indiferent de problemele cu care te confrunţi, gândindu-te la viitor cu speranţă si entuziasm. Capacitatea de a merge surâzător înainte, indiferent de ceea ce iţi oferă calea, este dată de forţa interioară. Ea ne este dăruită ca ghid susţinător pe acest drum splendid care este viaţa. Atunci când descoperi forţa interioară, ŞTII că Divinul face parte din tine şi cărarea se înseninează, pentru că înţelegi că totul e o binecuvântare.
Forţa interioară se naşte din bucuria de a trăi sublimul fiecărei clipe, eliberată de ataşamente. E o alegere pe care ai dreptul şi libertatea să o faci. Păşeşte pe drumul vieţii fără temeri, bucurându-te de ce ai, de ceea ce eşti şi de ceea ce îţi este dăruit, liberă să te desprinzi de tot ce simţi că te întunecă. Bucuria pe care o simţi atunci când iţi exerciţi forţa pentru a crea şi a ocroti viaţa este răspunsul că ceea ce faci este bine...

JURNALUL FERICIRII..




“Suntem ca păianjenul. Ne ţesem viaţa şi apoi ne deplasăm de-a lungul aţelor. Suntem ca visătorul care visează şi apoi trăieşte în vis. Ăsta-i un adevăr valabil pentru întregul univers...

Marturie...


Am încercat să-mi imaginez ce ne-ar fi spus Alina dacă ar fi putut să ne lase o scrisoare de rămas bun… şi cred că gândurile ei ar suna cam aşa…

Dragii mei,

Pentru că ştiu că inimile vă sunt răvăşite de durere, aş vrea ca aceste gânduri ale mele să vă mângâie, să vă ştergă lacrimile de pe obraji şi să vă dea puterea de a vă bucura din nou… N-aş vrea să-mi iau rămas bun de la voi cu gândul că sunteţi trişti. Aşa că vă las bucuria mea! Bucuria de a mă fi ştiut printre voi, bucuria de a fi copilul cerului. Şi vă mai las pacea pe care mi-a dăruit-o Hristos de când am decis să mă dăruiesc Lui, în întregime.

Ştiu, ştiu că vă doare plecarea mea, dar inima mea a fost gata să-şi întâlnească Preaiubitul, am fost pregătită să-mi întâlnesc mirele! Am aşteptat cu dor întâlnirea cu El! Aşa că nu mă plângeţi, chiar dacă ştiu că vă doare! Eu sunt în cer, sunt cu Domnul meu, ce alt bine mi-aş putea dori mai mult? Aici e forfotă mare. S-au făcut atâtea pregătiri pentru venirea mea… E atâta bucurie, atâta frumuseţe… Însă acum cerul întreg e în sărbătoare… te aşteptăm şi pe tine. Eşti gata să vii? Te-ai gândit că poate mâine inima ta nu va mai bate?

Dumnezeu a ales momentul potrivit pentru mine. N-am nici un regret că sunt în cer. Aici… frumuseţea lui Dumnezeu te pătrunde atât de mult, încât lacrimile şi durerea nu mai au putere să se nască… şi bucuria e aşa de adâncă încât nu pot să regret că sunt aici. Singurul regret, singura durere ar fi să ştiu că voi nu veţi fi aici, cu mine, în cer, slăvind pe Dumnezeu. Aşa că te rog, fă linişte în sufletul tău şi lasă-L pe Hristos să pătrundă în tine, lasă-L să te cucerească, lasă-L să te umple de bucuria şi pacea Lui!

Te rog să te opreşti o clipă, s-ar putea să fie acesta ultimul moment în care să cântăreşti veşnicia, s-o pui în balans cu lucrurile de aici, cu dorinţele mărunte pe care le-ai nutrit până acum. Aş vrea aşa de mult ca moartea mea să fie o piatră de aducere aminte pentru tine, să înţelegi că s-ar putea să nu mai fie un mâine pentru tine! Eşti pregătit să-ţi iei rămas bun de la tot ce te înconjoară? Şşş… fă linişte în tine. N-auzi susurul blând care-ţi vorbeşte? N-auzi şoapta Hristosului meu care aşa de mult te doreşte? Stai, nu pleca de aici până nu eşti sigur că în inima ta trăieşte Hristos, Hristosul meu! Aş vrea, aş vrea să vă mai las toate gândurile mele frumoase în care Hristos se regăsea… şi o fărâmă din dorinţa mea de a trăi pentru El, o scânteie care îmi doresc aşa de mult să se aprindă în tine… Aş vrea să vă las şi toate amintirile frumoase care să vă amintească de Hristosul meu, Hristosul pentru care am trăit şi, din vistieria inimii, vă las cele mai aleseLocul tau din cer cuvinte ale mele de laudă pentru Dumnezeu. Cântaţi-I voi de-acum de pe pământ, eu îi cânt de-aici, din cer.

Pentru mine durerile, lacrimile… s-au sfârşit, alergarea mea s-a sfârşit, am intrat în odihna Domnului meu! Vă las acum. Păstraţi nu amintirea mea, ci amintirea Scumpului meu Hristos! Vă las… cu inima împlinită că promisiunea Hristosului meu s-a împlinit. El chiar mi-a pregătit un loc aici, în cer. Şi ce loc, ce frumuseţe, cât de minunat e Dumnezeul meu, câtă slavă i se aduce!

Te aşteptăm şi pe tine aici, vă aşteptăm şi pe voi aici, în cer, poate chiar mâine…

8.17.2008

Profunzimea cuvintelor..


Breathe
This is the air I breathe
This is the air I breathe
Your holy presence living in me

This is my daily bread
This is my daily bread
Your very word spoken to me

And I I'm desperate for you
And I I'm I'm lost without you

This is the air I breathe
This is the air I breathe
Your holy presence living in me

This is my daily bread
this is my daily bread
your very word spoken to me

And I'm, I'm desperate for you
And I'm, I'm lost without you

And I'm desperate for you
And I'm, I'm lost without you.

I'm lost without you.

I'm lost without you.

I'm desperate for you.

(Cry out to live)

I'm desperate for you..

I'm lost, I'm lost, I'm lost without you..
I'm lost without you

I'm desperate for you

(pianospill)

(How many of you are hungry for God?)

(I want more of them. who wants to .. to open up?)

Si..


Si as vrea sa te salut, dar nu pot
Si as vrea sa spun buna, dar te doare-n cot.
Si as vrea sa razi ca sa rad si eu
Si as vrea sa nu te mai crezi un zmeu.
Si as vrea sa nu mi se mai para totul atat de pustiu
Si as vrea sa ma scol dimineata tarziu.
Si as vrea sa ma imbrac in pielea ta
Si as vrea sa mor imbracata-n ea.
Si as vrea sa ma intind sub clar de luna
Si as vrea sa ma plimb cu tine de mana.
Si as vrea sa iti spun ce gandesc
Si as vrea sa iti spun cat te iubesc.

In cautarea ei...



Te caut si nu te gasesc,
Te astept si tu nu vii,
Te ador si tu nu stii,
Si eu inca sper sa vii....

Te caut in noapte,
Dar tu nu esti.
Te iubesc,
Dar tu inca nu crezi.

Te doresc,
dar tu nu ma vrei.
Te ascunzi in noapte
fara sa ma iubesti

Te caut,
si sper sa ma gasesti.
Te astept,
si sper sa vii......

8.11.2008

Chip de vant..




Inceputul cuvinteleor nu sunt esentziale deloc..nici macar scrisoare nu pare a fi ceva initzial si totusi ascunde un "Esentzial"...De ce nu mi`ai zis k iti doresti sa fur o stea de pe cer pt a ti`o darui?..De ce nu mi`ai zis k vrey soarele doar pt tine? Sau ca vrey ca ziua sa aiba 25 de ore? Sau vrey ca toata lumea sa te iubeask si sa te trateze asa cum meriti? Sau ai vrea sa ploua doar atunci cand vrey tu? Sau ce vrey sa devi rege...? sau printz?...De ce? Crezi ca nu ti`as oferi toate astea? Inseamna ca nu ai nioci cea mai vaga idee despre cat de mult te iubesc...ce ar mai conta simpla mea viatza de muritoare care fara tine oricum scop n`ar avea, pe langa multumirea de a te vedea zambind? Uneori simt k inebunesc..Sunt obsedata de ochii tai tristi,de buzele tale lipsite de culoarea veselie si orice as face, nu pot sa`mi iau gandul de la ei. Te am in fatza mea ca pe o icoana si chiar sa vreau n`as putea sa scap de aminitirea ta, care ma urmareste. Nu cunosc tainele vietii dar sunt convinsa ca iubirea e sigur una dintre ele...asta daca nu cumva iubirea e insasi viatza.Intregul meu corp tanjeste dupa dupa tine..picioarele refuza sa imi mai raspunda si alearga spre tine..zadarnic insa...explica`i inimi mele cum sa bata pe alt ritm decat cel a inimi tale...si degetelor mele sa nu se mai crispeze in asteptarea alor tale...si ochilor mei sa nu mai lacrimeze..si intreg-mie sa nu te mai iubeask...Dar sunt sigura ca nu vei reusi sa preiei controlul fiintzei mele ...si asta ma face sa ma simt k sunt in al 9-lea cer...sau cum spui tuh al 10-lea cer..:D..si totusi mai sus de EL..Ceea ce am scris nu sunt simple cuvinte sunt bucati din suflet si minte...din tot ce insemn Eu pana la tot ce insemnam Noi...

8.10.2008

Azi pariez pe rosu...

Azi pariez pe rosu..





Am facut o schimbare: am dat la o parte nonculorile inlocuindu-le cu, culoare; multa culoare, intensa culoare. Ceea ce inainte era amestec de negru si alb azi a devenit rosu....simplu...fara alte ornamente si totusi atat de complex,atat de atractiv si imbietor..
Da ma si agita,dar in acelas timp ma si linisteste.Imi da doza necesara de bine caldura si racoare.Ma invaluie si ma face sa visez. Alb-negrul a avut de suferit azi. Si`si asteapta randul pana in ziua in care va detrona intensul rosu...


8.06.2008

Feel the music


Ador muzica...atunci cand ma aflu in camera mea si cu fiecare picatura a timpului incerc sa ii acord importanta Domnului din fata care incearca sa imi explice viata prin muzica lui....e simplu uneori pentru el ....compus pentru mine si totusi ajung sa il inteleg...cu ficare nota pe care incearca el sa mi-o drauiasca ...il inteleg....e simplu si totusi compus...a incercat sa imi spuna ca fara Ea nu sunt nimic si totusi o mica jumatate de nota tot am in sufletul meu...plin de lucruri de neinteles...precum muzica pentru alti.."si ce te`ai face fara Ea"...imi zice El cu un glas subtil...ma gandisem la asta inainte ...si am gasit rezultatul...acolo unde imi spusese el ca vin notele...in adancul inimi...de atunci am zis prin nota mea k e foarte importanta muzica pt mine si valoarea care tot incearca sa ne-o arate Domnul acela pentru muzica e ascunsa in noi..noi trebuie doar sa cautam prima nota ...de atunci incerc sa imi mentin nota....si de cate ori ma intalnesc cu Domul acela de atatea ori nota mea se tot ridica...:)